Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
Recomandările TVR HD pentru săptămâna 6-12 februarie
Luni, 06 Februarie 2017
Vă invităm la o incursiune în natura sălbatică a României, dar să şi aflaţi cum au trecut bucureştenii peste ciuma lui Caragea şi peste incendiul din 1847. La TVR HD ai ce să vezi!
transalpina
marele incendiu din 1948
Manastirea Horezu
muzeu laterilor
ciuma lui Caragea
Erich Bergel
Matrita
transalpina
marele incendiu din 1948
Manastirea Horezu
muzeu laterilor
ciuma lui Caragea
Erich Bergel
Matrita

Luni, 6 februarie, de la ora 18:25 - România turistică

Oltenia de sub munte - Hurezi - Grădina sufletului brâncovenesc. Hurezi este cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală din Ţara Românească păstrat în forma sa originală până astăzi.

Veritabilă şcoală de artă a epocii, aici s-a creat stilul brâncovenesc, stilul renaşterii româneşti. La Hurezi totul degajă un sentiment de pace, linişte şi bună rânduială sufletească.

(w640) Manastirea

Marţi, 7 februarie, de la ora 21:00 - Istoria necunoscută

Muzeul landlerilor. În Europa de astăzi, landlerii reprezintă o paradigmă unică de păstrare a identităţii etnice, religioase şi culturale, o comunitate despre care se vorbeşte tot mai puţin. În secolul al XVIII-lea un nou val de colonişti, landlerii, s-au aşezat în jurul Sibiului. Numele de landleri derivă de la Landl, în germana-ţărişoară, un ţinut din Austria Superioară (Oberosterreich), de unde a venit o parte dintre acesţi emigranţi. Alţii au venit din Salzkammergut, Carintia şi Stiria. Noii veniţi s-au stabilit în satele săşeşti din jurul Sibiului drastic decimate de ciuma izbucnită în a doua jumatate a secolului al XVII-lea.

(w640) muzeu late

Landlerii au un trecut bogat documentat, chiar dacă, în general, se ştie doar faptul că şi-au părăsit meleagurile natale, din cauza faptului că au refuzat recatolicizarea. În timpul Contrareformei ce a urmat Războiului de 30 de ani în Austria, cei de alte confesiuni decât cea romano-catolici au fost supuşi unor presiuni tot mai mari. O parte dintre locuitorii nedoriţi ai curţii regale austriece au fost trimişi în Transilvania, unde toleranţa religioasă fusese legiferată cu mult timp în urmă. O producţie TVR Târgu Mureş pentru TVR HD.

Miercuri, 8 februarie, de la ora 23:35 - Natură şi aventură

Incursiune pe Transalpina, partea a doua. Vă invităm la o incursiune în natura sălbatică a României, militând pentru respectarea mediului înconjurător. O producţie TVR Cluj pentru TVR HD.

(w640) transalpin

Joi, 9 februarie, de la ora 08:10 - Poveşti de istorie

Încercările Bucureştilor. Ciuma lui Caragea şi Marele Incendiu din 1847.

„A fost în multe rânduri ciumă în ţară, dar analele nu pomenesc de o boală mai grozavă decât «ciuma lui Caragea», descria istoricul George Potra. Epidemia dintre anii 1812 şi 1813 a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea şi a decimat, în următoarele luni, jumătate din locuitorii Bucureştiului.

(w640) ciuma lui

„În timpul «ciumei lui Caragea» au murit până la 300 de oameni pe zi şi se crede că numărul morţilor în toată ţara a fost mai mare de 90.000. Contagiunea era aşa de primejdioasă, încât cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într‑o familie întreagă şi violenţa era aşa de mare, încât un om lovit de ciumă era un om mort, scria academicianul Ion Ghica.

În 1847, sărbătoarea de Paști a adus în capitala Țării Românești cel mai mare dezastru pe care-l văzuse vreodată orașul de pe Dâmbovița. Un mare incendiu a izbucnit în ziua de 23 martie. Era duminică - ziua de Paști. Un accident a dus la aprinderea unui foc în inima orașului. De acolo, flăcările s-au răspândit cu viteza vântului - căci ghinionul a făcut ca în ziua respectivă să bată un vânt puternic, iar un sfert din capitală le-a căzut victimă. Potrivit statisticilor vremii, au fost distruse „130 case, 354 prăvălii cu etaj, 713 prăvălii fără etaj, 10 hanuri, 7 biserici, Bărăția cu toate încăperile ei, și 166 încăperi închiriate în următoarele hanuri: 15 în Hanul Roșu, 23 în Hanul lui Mustacov, 24 în Hanul lui Vasilie, 27 în Hanul Elenchii Mustacov, 35 în Hanul lui Mărgărit și 42 în Hanul Sf. Gheorghe Nou.”

(w640) marele inc

Pierderile materiale au fost uriaşe, dar norocul a făcut ca incendiul să nu facă atât de multe victime - doar 15 oameni au murit. Potrivit istoricului George Potra (3), veștile despre marele incendiu din 1847 care a distrus Bucureștiul au ajuns în întreaga Europă. Ajutoare au venit atât din partea Țarului Rusiei, cât și a Sultanului ottoman. Din țară ajutorul a fost dat din partea boierilor şi a Bisericii. După acest dezastru, în Bucureşti a fost înființat un serviciu specializat de pompieri, inexistent până atunci.

Vineri, 10 februarie, de la ora 08:50 - Locuri, oameni şi comori

În noaptea de Sânziene din 2014, la rădăcina unui copac din incinta Sarmisegetuzei, a ieșit la iveală o piesă unică - o matriță antică, realizată înainte de cucerirea romană, pe care dacii o foloseau pentru confecționarea a tot felul de obiecte cu care își împodobeau scuturile, uşile şi harnasamentele.

(w640) Matrita

Descoperirea e recentă și specialiștii încă o studiază, dar valoarea ei este deja demonstrată. Matriţa de la Sarmisegetuza se află la Muzeul Civilizației Dacice și Romane de la Deva. Ea demonstrează că dacii erau un popor evoluat material și spiritual, iar capitala lor era un centru al luxului și opulenței pentru cei privilegiaţi.

Sâmbătă, 11 februarie, de la ora 14:30 - Rezistenţă prin cultură

Sunetul muzicii pentru Erich Bergel. Muzica a însemnat totul. I-a adus gloria şi bucuria vieţii, dar tot pentru muzică a suferit cel mai mult. S-a considerat întotdeauna un muzician român. Românii l-au închis fiindcă a cântat muzică barocă şi l-au gonit apoi din ţara lui. Timp de 20 de ani i-a fost interzis să se întoarcă în ţară.

(w640) Erich Berg

Duminică, 12 februarie, de la ora 10:30 - Natură şi aventură

Observaţie de cerb pe Valea Mureşului.

La TVR HD ai ce să vezi!