Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Locuri, oameni şi comori
Marţi, 23 Octombrie 2018
De luni până vineri, la TVR HD, de la ora 14:55, Emilia Nicolaescu ne dezvăluie poveştile şi legendele din spatele celor mai preţioase exponate ale muzeelor româneşti şi ale evenimentelor istorice.

Luni, 22 octombrie

Operaţiunea Vulturul – acesta este numele dosarului lui Ion Rîmaru, după numele străzii care l-a consacrat ca fiind vorba de un criminal în serie din perioada anilor1970-1971. A fost unul dintre cele mai grele cazuri, iar presiunea la care erau supuşii anchetatorii era imensă, pentru că modul său de operare era extrem de violent şi femeile din Bucureşti erau îngrozite. Din cauza secretomaniei tipic comuniste cu care s-a tratat cazul Ion Rîmaru, în jurul acestuia s-au construit zeci de legende care l-au catalogat ca “cel mai odios asasin din istoria României”

Concret, studentul Rîmaru a ucis trei blonde şi a nenorocit alte zece brunete, iar soluţionarea cazului s-a facut dintr-o întâmplare. Dosarul Rîmaru rămine unul dintre cele mai epuizante cazuri din istoria criminalisticii româneşti care şi acum, dupa atâţia ani, a adus informaţii noi şi surpinzătoare.

Marţi, 23 octombrie

Jaful secolului s-a petrecut pe 28 iulie 1959, la ora 8:00 dimineaţa. Pe Calea Giuleşti, în faţa Sucursalei Băncii Naţionale, cinci bărbaţi şi o femeie, mascaţi şi înarmaţi, au jefuit maşina Băncii şi au furat peste 1 milion de  lei. O sumă imensă pentru acea vreme, echivalentul a peste 250.000 de dolari. Mai mult, jaful a avut loc la doar câteva străzi distanţă de o secţie de miliţie.

Imediat, autorităţile comuniste declanşează o vânatoare de oameni cum nu se mai văzuse, acestea răscolind întreaga ţară pentru a prinde pe făptaşii celui mai îndrăzneţ jaf văzut vreodată în spatele Cortinei de Fier. Sunt arestaţi sute de oameni şi mii sunt chemaţi pentru interogatorii. Suspecţii sunt bătuţi cu sălbăticie în temniţele miliţiei, chiar şi atunci când nu existau dovezi împotriva lor. Cu toate acestea, rezultatele concrete nu au apărut, fapt ce a dus la implicarea Securităţii. Aşa se ajunge la decizia de a lărgi cercul de suspecţi  la membrii de partid, iar rezultatele au uimit pe toată lumea.

Cine au fost cei şase făptaşi, cum s-a încheiat aventura lor şi ce s-a întâmplat cu ei, veţi afla în episodul de astăzi, la Locuri, oameni şi comori.

Miercuri, 24 octombrie

Bucureştii sub ocupaţie 1916-1918, partea I - După doi ani de la începutul Primului Război Mondial - în care au avut loc îndelungi negocieri şi presiuni, de partea cui să intrăm în război, de partea Antantei sau de partea Puterilor Centrale - iată că România decide să se alăture Antantei, sperând că alături de Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus ne-am putea recupera Transilvania şi Basarabia.

Acesta a fost scopul intrării noastre în Primul Război Mondial şi de aceea s-a şi numit „Războiul de reîntregire”, pentru că la finalul lui, am reuşit Marea Unire a tuturor teritoriilor locuite de români.

Dar ce au făcut bucureştenii în timpul marelui război? Au stat şi s-au uitat? Şi-au predat doar oraşul în mâinile ocupanţilor? Nu, bucureştenii au suferit de foame, de frig, de boli, au fost umiliţi, sărăciţi şi au suferit la fel ca toţi românii.

Joi, 25 octombrie

Bucureştii sub ocupaţie 1916-1918, partea II-a - În această ediţie , Emilia Nicolaescu vă aduce la „Oameni, locuri şi comori” detalii foarte puţin cunoscute despre perioada traversată de locuitorii Bucureştiului în perioada anilor 1916 – 1918.

Vineri, 26 octombrie

Comorile Arhivei Naţionale de Filme - Data de nastere a cinematografiei romanesti este 10 mai 1898 cind au fost inregistrate primele imagini in capitala tarii cu un aparat Lumiere. Dar ştiaţi că primul film ştiinţific din lume a fost făcut in România? Şi că primul film sociologic din lume tot in România a fost realizat pentru prima oară? Anii 1920 vor fi deja anii cinematografiei de lung metraj de ficţiune şi de documentar. O colecţie impresionantă de filme vechi şi valoroase, din punct de vedere istoric cât şi artistic, se află la Arhiva Naţională de Filme care îşi etalează acum comorile.