Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
Biserici şi Mănăstiri - lăcaşuri sfinte de lumină şi întărire sufletească
Marţi, 24 Decembrie 2013
Vă propunem o călătorie  imaginară în  spaţiul sacru, în  zone fascinante. Vă invităm să admiraţi monumente de artă religioasă, simboluri ale credinței,  impresionante  fresce bisericeşti care au facut România celebră în lume.
Alte legături
DISCOVER ROMANIA

La „România în cinci minute” vă invităm să admiraţi monumente de artă religioasă, simboluri ale credinței,  impresionante  fresce bisericeşti care au facut România celebră în lume,  importante vetre monahale,  comori ale spiritului creator naţional cărora li se se adaugă nu mai puţin  preţioasele  colecţii de carte veche , obiecte de cult.

Bijuterii ale României au fost înscrise pe Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial: bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei, ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş, Mănăstirea Hurezi, situri săteşti cu biserici fortificate din Transilvania.

În vara anului 1488  între 26 mai şi 14 septembrie, în numai trei luni şi trei săptămâni Voievodul Ştefan porunceşte zidirea bisericii de la Voroneţ- numită şi Capela Sixtină a Estului. Mănăstirea a devenit celebră prin două lucruri: albastru de Voroneţ, unic în lume şi scena Judecăţii de Apoi.

Decoraţiunea  bisericii de la Arbore s-a  dovedit  a fi una dintre cele mai curajoase şi aproape incredibile opere de artă renascentiste, în raport cu canonul iconografic bizantin al epocii.

Biserica Mănăstirii Suceviţa, ctitoria domnitorului Ieremia Movilă, este sfinţită în anul  1596 . Avea să fie  cea din urmă din seria bisericilor cu pictură exterioară, considerată de cercetătorul  de artă  francez, Paul Henry, „testamentul artei vechi moldoveneşti”.

Dupa seria magnificelor biserici pictate ale Bucovinei, părintele Anastasie Crimca introduce  pe meleaguri româneşti sculptura în piatră la exteriorul bisericilor. Sfânta biserică a Mănăstirii Dragomirna este  una dintre cele mai originale şi surprinzătoare construcţii ecleziale din spaţiul nostru - monumentală prin combinarea elementelor gotice cu cele de artă românească.

Hurezii poartă o serie de superlative: cea mai importantă şi mai frumoasă construcţie brâncovenească, cel mai complet şi mai complex aşezământ monastic din România, vast ansamblu de arhitectură medievală din Ţara Românească şi, esenţial, păstrat în forma sa originală până astăzi.

Biserica Polovragi este pictată între anii 1698-1702 din porunca sfântului domnitor Constantin Brâncoveanu.

Prototip al stilului eclezial moldav, Biserica Mănăstirii Putna alătură măreţie, elegantă şi supleţe. Mănăstirea a fost numită de Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc", locul în care, la 1504 a fost înmormântat voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

De-a lungul veacurilor mănăstirea a trecut prin numeroase încercări: incendii, cutremure, jafuri şi năvăliri care i-au schimbat chipul cel dintâi. Din construcţia originală s-a păstrat maiestuosul Turn al Tezaurului, inaugurat la 1 mai 1481.

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost ctitorită de Neagoe Basarab şi este cunoscută pentru două legende, cea a meşterului Manole şi cea a Sfintei Filofteia, sărbătorită pe 7 decembrie, ale cărei moaşte se află în acest lacaş. Mănăstirea este  necropolă regală:  aici sunt înmormântaţi regele Carol I şi regina Elisabeta, precum şi regele Ferdinand şi regina Maria, dar şi regele Carol al II-lea.

La Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ  se află  o bogată colecţie de obiecte de patrimoniu: veşminte şi broderii, odoare din metal, tipărituri, manuscrise.  Pânza împodobită cu mărgăritare şi pietre scumpe,  ce zugrăveşte chipul Mântuitorului şi care se numeşte “ Sfântul  Aer”, a fost  ţesută   în anul 1608. A fost furată de turci în 1821 şi readusă  în mănăstire prin răscumpărare.

În podul Bisericii Naşterii Maicii Domnului, din Ieud, s-a gasit în anul 1925 un vechi codice:”Codicele de la Ieud”, scris între anii 1391-1392. Este considerat a fi cel mai vechi text scris în limba română, cu litere chirilice. Manuscrisul cuprinde Legenda Duminecii şi două omilii legate de Joia şi Duminica Paştilor şi este păstrat la Biblioteca Academiei Române.

Pe Valea Izei, se află un monument arhitectonic unic prin importanţa sa: o biserică din lemn construită în anul 1718. Biserica Sf. Nicolae din satul Bogdan Vodă, impresionează prin supleţea structurii sale, o sinteză a  arhitecturii tradiţionale specifice Ţării Maramureşului, o construcţie zveltă, armonios proporţionată, ridicată din lemn de molid.

În Biserica Mănăstirii Negru Voda se păstrează documentul epigrafic cel mai însemnat din ţară, cea mai veche lespede de mormânt voievodal, scrisă în limba slavonă, aparţinând lui Nicolae Alexandru Basarab.

La Sfânta Mănăstire Bistriţa s-a constituit vreme de secole cea mai importantă vatră de cultură românească, o veritabilă universitate a Ţării Româneşti. Aici s-au format călugări tipografi, caligrafi, miniaturişti, pictori şi traducători.

Biserica „Sfântul Nicolae“ din Rădăuţi este prima biserică de piatră construită în Moldova. Ctitorirea ei coincide cu întemeierea statului medieval Moldova.  Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul  1359, când voievodul Bogdan I a venit din Maramureş în Moldova.

Pentru valoarea sa artistică şi culturală, biserica „Sfântul Nicolae“ este inclusă în patrimoniul UNESCO.

Asemenea repere vă pot convinge,  timp de… cinci minute, să vizitaţi sau să redescoperiţi lăcaşuri de suflet şi lumină.